La drum cu MotoCrăciun și brigada renilor motorizați

20 decembrie, ora 7.30. Sâmbătă. O cafea dublă și un dulap deschis. Deci, blugi, ghete și geacă de iarnă? Nu… pantaloni cu protecții, geaca moto (+una de schi peste), cizme și cască. Se anunțau 8-10 grade și urma o zi plină, călare pe două roți.

Foto: Ionuț Ivana

La 8.30,  aproape tot clubul Free Riders se strânsese în fața barului Rock’n’Regie. Opt motociclete, cel puțin tot atâtea mașini și o dubă plină cu alimente, dulciuri, fructe, jucării și brazi. Pregătirile începuseră în urmă cu trei săptămâni, iar cu o seară înainte tot barul era plin de cadouri astfel încât săracii rockeri veniți la bere erau, probabil, debusolați văzând atâtea șnițele, biscuiți și căciuli de Moș Crăciun.

Produlești este un sat ca oricare altul. Foto: Ionuț Ivana

Urma o deplasare către satul Produlești, din Dâmbovița, unde cadourile din dubă aveau să fie împărțite la 15 familii nevoiașe. Dintre care 10 aveau copii, iar acolo, pe lângă pachete, moșul venea cu câte un brad, instalație și ornamente. Pe această cale, trebuie amintit numele celor de la Rotaract București Curtea Veche, dar și celor de la Billa și Editurii Litera, care au pus umărul la această mișcare. Restul cadourilor fuseseră strânse în urma donațiilor făcute de membrii clubului și de prieteni.

Nimeni nu lipsea din brigadă. Erau doi Moși Crăciun, unul responsabil de deschiderea coloanei, altul responsabil cu împărțirea darurilor, crăciunițe, voie bună… Era până și Grinch, de care aveau să se sperie toate babele.

Coloana era deschisă de Moș Crăciun călare pe custom

Coloana s-a pus în mișcare puțin după ora nouă. Imaginează-ți opt motocicliști, pe post de reni, ca să zicem așa, conduși de un Moș călare pe o Suzuki custom, care urla mai ceva ca tunetele lui Sf. Ilie. Iar dacă prin oraș oamenii ne băgau mai mult sau mai puțin în seamă, odată ajunși prin sate, mirarea creștea mult mai tare. Copii ieșiți pe la porți, babe dându-și coate, priviri nedumerite…

Duba era plină cu daruri. Foto – Ionuț Ivana

Produlești e un sat ca oricare altul. Cu oameni buni și oameni răi, cu oameni care au și cu oameni care trăiesc de pe-o zi pe alta. Care stau undeva în marginea satului, iar singura lor avere e compusă din câteva găini și un petic de pământ. Care, când te văd venind cu daruri, nu știu nici măcar dacă trebuie să se bucure. Au priviri muncite, obișnuite cu sărăcia și cu tristețea, iar pe fața lor se citește neîncredere. În viață și-n cei care vin să le dea. Pentru că în multe cazuri, singurele lucruri pe care le primesc sunt sticlele de ulei date de politicieni înaintea zilei de alegeri. După care cei de sus uită de ei, pentru că nu le mai servesc la nimic.

Copiii erau primii care aveau curajul să se bucure. Foto: Ionuț Ivana

De aceea, privirile de pe fețele lor când l-au văzut pe Moș cu plasele pline aveau un amestec de bucurie, reticență și neîncredere. Nu erau obișnuiți cu lucruri frumoase. Singurii care se dădeau pe brazdă imediat erau copiii. Cum e să vezi că în fața porții tale trag nouă motociclete, apoi dintr-o mașină coboară Moș Crăciun, care vine la tine-n casă cu un brad și cu mâinile pline de cadouri? Pentru noi, ceva frumos,… interesant. Pentru ei, o amintire ce le va rămâne în minte toată viața.

Alaiul lui Moș Crăciun

A fost o zi plină. Caravana a trecut pe la 10 case. Iar o asemenea apariție a creat ceva vâlvă în sat. Două babe au venit să-l tragă de barbă pe Moș, iar o alta ne dădea povețe de viață de parcă în tinerețe s-ar fi ținut de o Sissy bar și ar fi stat călare pe un chopper pe Route 66. „Voi sunteți ca frații, mumă. Să rămâneți uniți, orice s-ar întâmpla. Nu contează că e unu din Moldova, unul din București, altu de aci. Sunteți frați“ Respect, mamaie! O alta ne-a servit, mai apoi, cu șorici de la porcul proaspăt hăcuit și a fost prima oară când am mâncat șorici, în mers, pe motocicletă.

Moșul a agățat două babe.

Deși am avut de colindat ore bune, vremea a trecut repede. Să nu vă imaginați că eram un fel de gașcă de măicuțe pioase care mergeau smerite prin sat. Glume, zgomot de motor, bătaie pe o pungă de sărățele, veste pline de noroi de la roțile rămase împotmolite, tot tacâmul.

Iar după ce duba a rămas goală, iar Moșul a ascultat atâtea poezii încât le va visa tot anul, tot alaiul a plecat spre București. Iar de-aici, fiecare către garajul lui, cu gândul la primăvară.

MotoCraciun Free Riders. Foto: Ionuț Ivana

Doi moși. Foto: Ionuț Ivana

MotoCrăciun dădea povețe. Foto: Ionuț Ivana

„Moșule, de unde vii?“ Foto: Ionuț Ivana

Foto: Ionuț Ivana

Foto: Ionuț Ivana

Foto: Ionuț Ivana

Foto: Ionuț Ivana

Foto: Ionuț Ivana