Odă în doi timpi. Puterea sunetului

Deși nu mai este folosit la scară largă în motociclism, motorul în doi timpi își găsește încă locul în lumea celor două roți. Unii piloți de enduro și nostalgicii îl apreciază enorm, iar sfârșitul lui nu este atât de aproape.

Motorul în doi timpi, mai ușor și mult mai simplu decât cel în patru timpi, funcționează pe baza unui ciclu (în doi timpi) care se desfășoară numai în decursul unei rotații a arborelui cotit. Sunt puternice pentru capacitatea lor cilindrică și pot produce până la de două ori mai multă putere față de un motor în patru timpi. Sunt violente, cu o accelerație foarte bună și sunt foarte distractive. Totuși, sunt mai zgomotoase, lasă un miros de gaze puternic, duc o viață mai scurtă din cauza ungerii mai puțin eficiente și nu sunt eco, ceea ce le-a scăzut popularitatea în țările dezvoltate.

Primul astfel de motor de pe piață ar fi purtat semnătura inginerului scoțian Dugald Clerk, în 1881. De atunci, multe s-au schimbat, iar propulsorul a echipat tot felul de mașinării și utilaje: de la motociclete, karturi și snow-mobile, până la moto-fierăstraie și mașini de tuns iarba.

Suzuki RGV 250

Ba chiar, cel mai mare motor cu ardere internă construit vreodată este un moto în doi timpi. Este vorba despre Wärtsilä RT-flex96C, care are 14 cilindri și a fost creat să echipeze Emma Maesrk, cel mai mare vas de transport din lume, la data fabricării, în 2006. Imensul propulsor producea 109.000 de cai putere la 102 rpm și consuma 13.7 tone de combustibil pe oră.

Revenind la motociclete, motorul în doi timpi și-a cam pierdut din popularitate. În anii 60, modele precum Yamaha YDS1, Suzuki T20 Super Six sau Kawasaki Mach III 500 făceau legea. Apoi, sportivele Yamaha TZR250, Kawasaki KR-1S și Suzuki RGV 250 erau adevărate staruri pe circuit și în afara lui. Acum, mai auzim vibrația motoarelor în doi timpi la motocicletele enduro.

Una dintre ele ar fi KTM 300 EXC. Pentru promovarea acestui model, austriecii au creat un film în care  ne arată principiile de funcționare ale motorului în doi timpi și ce poți face cu o astfel de motocicletă. Mini-documentarul nu ne aduce doar informații, ci și spectacol:

Printre pasionații de motoare în doi timpi nu se află doar piloții de enduro. În California, tocmai s-a încheiat festivalul motocicletelor în doi timpi, denumit sugestiv „Ring A Ding Ding“. La întrunire au fost prezente o mulțime de motociclete, de la venerabile Bultacos și Italjets până la ceva mai recentele Aprilia, Honda, Kawasaki și Yamaha. Iar filmul de mai jos vă va arăta ce înseamnă un „roi“ de motoare în doi timpi.

De ce au fost date la o parte propulsoarele în doi timpi? Motivul oficial ar fi că poluează prea mult, dar gurile rele spun că de vină ar fi producătorii moto, care ar vrea să scoată motociclete mai scumpe. Cu toate acestea, putem vedea și companii moto care investesc în motoarele în doi timpi pentru a le face mai prietenoase cu mediul și mai eficiente. Ceea ce înseamnă că vom mai auzi mult timp, de aici înainte, „Ringa Ding Ding“, iar mirosul amestecului de ulei cu benzină încă va rămâne în aer.