Ghidon Quijote și Dulcinea del Motoboso. Călătorie cu fotografie
10/08/2015
Amenzile din statele UE ne vin acasă
12/08/2015Hai să vedem și caracterul practic al motocicletei
„Four wheels move the body, two wheels move the soul“. Știu. „Când mergi în mașină e ca și cum te-ai uita la un film. Pe motocicletă faci parte din film“. O știu și pe asta. Dar de următoarea ce zici: „Life is a road. The soul is a motorcycle“. Bun, foarte bun. Și adevărat. Dar nu totul se rezumă la asta.
Fiecare ia ce simte din motociclism. Pentru unii, motocicleta înseamnă călătorii până la capătul Pământului, pentru alții înseamnă circuit (ei merg cu mașina pe stradă, de obicei). Unii văd în motociclism o activitate socială: se înscriu în cluburi, bifează toate întrunirile, poartă veste. Alții, dimpotrivă, sunt lupi singuratici. Fiecare categorie are reprezentanții ei, pasionații ei, care au motocicleta parte din suflet. Și sunt destui, chiar dacă vorbim despre o țară ca România.
Prea puțini, însă, văd caracterul practic al unei motociclete: un mijloc de transport care te duce ieftin, rapid și plăcut, din punctul A în punctul B. Ești întotdeauna primul la semafor, n-ai niciodată probleme cu locul de parcare și ajungi, parcă, mai vesel la serviciu.
În mod normal, această categorie ar trebui să fie cea mai numeroasă. Ca să pleci în Mongolia îți trebuie curaj, bani și spirit de aventură. Ca să te dai la curse trebuie să fii sportiv, ca să faci custom-uri trebui să fii artist. Ei bine, ca să mergi cu motocicleta (sau cu scuterul, pentru că el ar trebui să fie rege aici) zilnic la serviciu, nu-ți trebuie vreo aptitudine specială. Trebuie doar să fii om, să ai un job și să gândești practic.
Totuși, de ce nu există această categorie? Lipsa banilor? În niciun caz. Un commuter nou costă 5.000 – 6.000 de euro, unul second hand – 1.000 – 1.500 de euro. Un scuter bun este 2.000 – 3.000 de euro, nou. Nu mai zic de second hand. Mai mult, să ne uităm unde se merge cel mai mult pe două roți: în țările sărace.
Frica? Da, este un element. Doar că un om normal la cap ar trebui să știe că, dacă mergi legal și ai o geacă pe tine e mai greu s-o pățești. Snobismul? Da, este un alt element. Să ai mașină în România încă este idealul suprem: acel vis pe care-l are oricine, de la puștii de liceu la instalatorul Gică. Toate sunt un indicator al nivelului de dezvoltare economică și socială la care ne aflăm.
Piața moto din România se va dezvolta, cu adevărat, abia atunci când oamenii vor înțelege caracterul practic al unei motociclete. Iar asta poate veni doar prin educație, care ar trebui făcută în primul rând, de cei din business-ul moto – principalii beneficiari ai unei piețe sănătoase. Dar acesta este un subiect pe care-l voi dezvolta într-un text viitor.
Italienii, spaniolii, englezii, nemții au înțeles-o. Când, oare, o s-o înțelegem și noi? Motocicleta este, în primul rând, un mijloc de transport eficient, care-ți aduce zâmbetul pe buze.
2 Comments
In Bucuresti, merg cel putin 3-4 zile pe saptamana la munca cu motorul, iar acum vara, aproape zilnic. O lista posibila de motive pentru care multi se feresc sa vada motocicleta ca un mijloc de transport practic, ar fi urmatoarele:
– Frica, cum ai zis si tu
– Soferi neatenti (ca sa nu zic prosti)
– Comfort – spre deosebire de masina, unde stai in fund si invarti de volan, la motor trebuie sa te mai apleci, sa mai strangi rezervorul intre picioare, sa te tii bine la vreo frana de urgenta etc.
– Vremea – vara am mai patit sa ma fac piscina pana acasa din cauza vreunei ploaie surpriza
– Alte chestii minore: vant, praf, barzauni in dinti sau in ochi (daca nu ai casca integrala si viziera coborata..)
Dar la sfarsitul zilei unui motociclist, toate fac parte din farmec, cu bune si cu mai putin bune. Nu trebui sa stai la rand cu conservele in aglomeratie, loc de parcare gasesti oriunde te duci si da, ajungi la servici cu ranjetul pe mufa :D.
Cateva idei care imi vin la repezeala:
– Clima din Romania nu este neaparat favorabila deplasarii pe 2 roti: iarna prea frig, vara prea cald, primavara si toamna prea mult noroi
– Nu este deloc ieftin sa mergi pe 2 roti: motoreta+echipament+benzina te pot costa cat o masina mica cu care mergi 365 de zile
– daca obisnuiesti sa mai lasi pe altu la gradinita/scoala in drum spre munca, pe altu la metrou, eventual sa te mai aprovizionezi in drum spre casa, e mai greu pe 2 roti.
– majoritatea vad deplasarea pe 2 roti ca pe ceva periculos in conditiile traficului haotic si a legii junglei care se aplica de obicei
Cu toate astea traversez Bucurestiul inainte si inapoi in jur de 150 zile/an si nu mai folosesc motocicleta decat la „commuting” si eventuale comisioane rapide.