Primăvara moto, pe înțelesul șoferilor

Dragi prieteni pe patru roți, stimați colegi de trafic. Primăvara moto a început. De la o zi la alta veți vedea pe Facebook tot mai multe fotografii cu noi călărind motorul. Ne veți vedea tot mai des zâmbind. O bucurie ce vă va pune puțin pe gânduri și pe care n-o veți înțelege. Dar dimensiunea zbaterilor care au loc acum în sufletul nostru este mult mai mare. Începutul primăverii moto este una dintre cele mai frumoase, grele și complicate perioade pentru un motociclist.

• Una caldă, una rece. În aceste zile, motocicliștii știu prognoza mai bine ca Busu. Scot nasul pe geam, adulmecă aerul încă rece cu o postură de shaman, se uită la cer și la termometru. Iar dacă e bine, se urcă pe motocicletă și pleacă fericiți. Dar nu știu niciodată cum va fi vremea peste trei zile, fapt ce-i dezorientează și, uneori, îi indispune.
• Dilema asigurării: unii motocicliști nu-și fac asigurare decât pe șase luni. Asta-nseamnă că au un interval bine-stabilit în care merg. În astfel de cazuri, varianta preferată este mai-octombrie. De aici vine și chinul, pentru că zilele sunt din ce în ce mai lungi și frumoase, iar nimic nu se compară cu o tură de început de aprilie, când ai copacii înfloriți. Merită, oare?
• Reviziile: februarie este luna reviziilor. Iar de-aici încep, din nou, dilemele. Om cugetător, românul nu se mulțumește cu indicațiile manualului de service și cu indicațiile mecanicului și începe să-și pună probleme: să schimb uleiul acum dacă l-am schimbat și în octombrie? să schimb filtrul de aer? ce ulei să pun? să schimb gumele sau să mai merg cu ele? ce gume să pun? Sunt niște întrebări ce nu-și vor găsi niciodată un răspuns și vor face ravagii în capul unui motociclist buimăcit de primele raze de soare.
• Februarie – cea mai grea lună. Decembrie vine cu Moș Crăciun, iar ianuarie vine cu zăpadă, ger și planuri pentru noul an. Sunt două luni oarecum firești. Ei bine, februarie n-are niciun sens. Ziua e suficient de mare cât să dai o tură până în Vama Veche, dar ce te faci, că-i frig. Poți merge două-trei zile cu motorul, dar următoarele cinci trebuie să stai acasă. N-ai nici zăpadă și Moș Crăciun, n-ai nici asfalt uscat. Fapt ce nu-și găsește locul în sufletul motociclistului.
• Perioada marilor tremurături. De când mă știu motociclist, cele mai mari friguri le-am tras în februarie-martie. De ce? Pentru că plecam de-acasă bazându-mă pe cele 12-15 grade anunțate, fără să iau în calcul că acea maximă este valabilă timp de câteva ore, în jurul prânzului. Ineviltabil, mă prindea înserarea sau noaptea pe… te miri unde, iar drumul până acasă era un adevărat chin.
• Circuitul banilor în natură. Anvelope noi, revizii, echipamente moto. Mai un parbriz, mai o cască, mai niște bani de benzină. Primăvara este acea perioadă a sezonului moto când îți dai seama că banii n-aduc fericirea, dar e grozav să-i ai.

Acestea sunt doar câteva dintre schimbările complexe, încercările, bucuriile și tristețile pe care primăvara le aduce în sufletul motociclistului. Iar undeva după 20 martie, când ziua începe să devină mai mare ca noaptea, transformarea va fi completă. Precum niște fluturi, motocicliștii vor ieși din hainele grele de iarnă și vor trece la cizmele cu protecții, la gecile ce păstrează încă un iz de vânt și la căștile cu căptușala proaspăt-spălată.

Desigur, lucrurile de mai sus sunt, cumva, generaliste. Fiecare motociclist are gândurile lui, ritualul lui de ieșire din hibernare. Așadar, te rugăm să împărtășești. Cum e primăvara moto pentru tine?