Istorie contemporană – motocicletele Adventure

Cât este aventură și cât este marketing în segmentul Adventure? Cum au evoluat motocicletele din această clasă de la modele simple și robuste la supraponderale pline de electronice.

Nu există niciun dubiu: în ultimii ani, cea mai disputată clasă moto este cea “adventure”. Unul dintre motive este faptul că însuși termenul de aventură sugerează ceea ce ne dorim cu toții atunci când ne cumpărăm o motocicletă. Indiferent că o luăm pentru distracție, pentru aspectul practic sau că suntem frustrați de constrângerile vieții cotidiene. Prinși între job și familie, mulți ne visăm personaje din “Long Way Round”. Ne-am dori aventură la orice pas, vorba cântecului celor de la Steppenwolf.

Toți producătorii care trăiesc în prezent au cel puțin un model adv în ofertă. Dar, ce este de fapt, o motocicletă adventure? Pe scurt, e o motocicletă care merge bine pe asfalt, descurcându-se onorabil și în off road ușor. Sigur că, teoretic, se poate face aventură cu orice fel de motocicletă. Însă viața este mult mai ușoară dacă ai una cu motor mare, roți spițate, cursă a suspensiilor suficient de lungă, un rezervor care îți oferă cel puțin 400 de km autonomie, protecție la vânt sau șa comodă.

La început a fost…nevoia

Modelele ADV se trag din Dakar

Ceea ce pare acum un standard, a fost privit circumspect la începuturi. Când BMW a venit cu R 80 GS în 1980, toti au privit modelul ca pe un ciudat. Jurnaliștii moto nu știau unde să îl încadreze și se întrebau la ce poate fi folosit. Nici măcar inginerii de la BMW nu erau siguri că e bine ceea ce fac. Însă aveau nevoie de un motor mai mare, care să fugă mai tare. Până atunci, motocicletele cu care se mergea în off road aveau maxim 500 cmc. A trebuit ca R 80 GS să câștige câteva titluri la Dakar pentru a intra sub lupa tuturor. În scurt timp a venit și replica concurenței, cu legendarele Yamaha SuperTénére, Cagiva Elefant sau Honda Africa Twin. O nouă clasă moto se născuse.

De atunci au trecut trei decenii. Urmașelor le-ar greu, spre imposibil, să mai traverseze dune de nisip. Atleții agili obișnuiți cu concursurile s-au transformat în culturiști încordați. Au și stil modern, confort, versatilitate, putere și, evident, multă electronică. Ajustarea suspensiilor se poate face electronic, au control al tracțiunii, ABS sau moduri de pilotaj.

Aventură sau imagine?

Din păcate, mulți dintre cei care cumpără astfel de motociclete, nu ies cu ele de pe asfalt. Sunt la fel ca și cei care au Audi Q7, BMW X6 sau Porsche Cayenne pentru a merge cu ele prin oraș. Iar fără antrenament serios, chiar dacă ar ieși de pe asfalt, ar rămâne surprinși să vadă cât de greu se conduc.

Dacă te bate gândul să intri în clubul “ADV”, ar fi bine să fii sincer cu tine. Gândește-te ce fel de motociclist ești, chiar dacă ai mai mers pe alte modele de stradă sau va fi prima ta motocicletă. Unde este granița ta dintre fantezie și realitate? Vei pleca într-o expediție prin Siberia, sau ai timp și curaj numai pentru o întrunire moto de weekend? Chiar dacă banii nu ar fi o problemă, pentru a te simți confortabil pe o motocicletă de 1200 cmc când nu ești pe asfalt, ai nevoie de cel puțin un sezon petrecut pe o motocicletă mai mică.

Motocicleta înseamnă independență. Or, nu vei fi niciodată independent dacă ai nevoie de un camarad care să te ajute să ridici motocicleta culcată. E bine să ai pe cineva alături în caz de ajutor, dar nu poți să-ți planifici mereu turele în funcție de disponibilitatea prietenilor. Compară înălțimea și greutatea ta cu înalțimea șeii și masa motocicletei care te atrage. E o provocare să ai o iubită mai înaltă cu un cap decât tine, dar dacă nu știi să te descurci cu ea, mai bine te abții. Columbeanu și Monica nu au rezistat prea mult.

În concluzie, dacă petreci mult timp în șa pe asfalt, modelele mari adventure sunt o opțiune foarte bună. Dacă vrei să explorezi locuri greu accesibile, atunci ai nevoie de ceva ușor și simplu. Motocicliștii români au un limbaj propriu pentru subcategoriile clasei “ADV”. Ei le împart în “capre” (până în 650 cmc), ”vaci” (650 – 1000 cmc), sau ”balene” (peste 1000 cmc). Dacă nu călătorești frecvent cu pasager, pune un rezervor mai mare pe o “capră”, rack pentru genți și vei fi fericit.

De ce sunt atunci marile modele ADV atât de idolatrizate? Pentru că sunt polivalente și greu accesibile. Dacă nu vrei mai multe motociclete în garaj, una singură poate îndeplini majoritatea sarcinilor: turism cu pasager și bagaje, sport pe viraje, protecție pe autostradă sau confort pe drumuri fără asfalt.

Cine, ce modele face

Aprilia: Caponord 1200 – Un “asfalt adventure” cu suspensii inteligente.

BMW: Gama GS – Pionierii genului rămân pe val

Ducati: Multistrada 1200 – 90% pentru asfalt, 10% off road ușor

Honda: Transalp, Crossrunner, Crosstourer

Kawasaki: Versys 650, Versys 1000  – Allroundere proaspete, cu design și dotări interesante

KTM: Trei modele ADV peste 1000 cmc, gata de plecat cu ele în Sahara (1050, 1190, 1290)

Moto Guzzi: Stelvio 1200 NTX – Dacă vrei cardan și nu îți place “uniforma”

Suzuki: V-Strom 650, V-Strom 1000 – Printre cele mai accesibile modele ADV. Acum și cu cioc

Triumph: Tiger 800 și Tiger Explorer 1200 – Mai mult cu un cilindru decât majoritatea

Yamaha: Tenere, Tracer, SuperTénére