Barreda, victorie în Bolivia. Coma rămâne la conducere
13/01/2014
VIDEO Marc Marquez, în acțiune dirt-track. Artă, la Superprestigio
13/01/2014

Andrei, în jurul lumii

Doi ani, 26 de țări, 47.000 de km. Andrei Titi Georgescu s-a urcat pe o Yamaha Super Tenere din 1989 și a plecat în jurul lumii. A trăit în 24 de luni cât n-au trăit alții într-o viață.

Ideea a venit în 2005. „Eram la o cabană în munți, cu motocicleta, la o tură de enduro. După o seară cu băieții, m-am băgat la somn și am visat că eram pe motocicletă și aveam un drum mare, lung. A doua zi când m-am trezit, mi-am zis: bă, asta e. Trebuie să plec“. Și-a dat un termen de cinci ani și a început pregătirile, mai serios din 2009: cumpărat motocicletă, studiat trasee, plecat după sponsori, vorbit cu oameni. Sponsorizări a putut lua doar pe partea de echipament. Restul, din buzunar. Pe vremea aceea avea mica lui afacere – făcea team-building-uri și alpinism utilitar. A închis prăvălia și a pornit la drum. Ținta: o călătorie în jurul lumii. 

Pe 21 mai ieșea din țară cu direcția Ucraina, Georgia, Armenia, Iran. N-a mai putut trece în Pakistan, așadar a ajuns în Turcia. Apoi, n-a putut lua viză către Siria și s-a întors în Europa prin Bulgaria, Croația … Spania, după care a trecut în Maroc. „Era singura țară prin care puteai trece către sud. În rest, război“.

„De Africa te îndrăgostești imediat“

„De Africa te îndrăgostești imediat. Oameni cu mintea și sufletul deschise, săraci, care sar să te-ajute și să pună umărul. Nu e bine să ne luăm după știrile de la televizor despre țări. N-am avut niciun fel de probleme“, povestește Andrei.

„Aruncau kurzii cu pietre de peste râu, cu un fel de praștie, m-au nimerit în genunchi de la 80-100 de metri. În momentul acela a fost clar că nu trebuie să mă opresc.“

Singurul moment palpitant, la trecerea din Iran în Turcia. „Am trecut foarte aproape de granița cu Irak. De când am intrat, până în Hakari, săteau soldații la fiecare checkpoint, cu glonțul pe țeavă și piedica trasă. «Nu pus cortul, nu nimic. Te oprești în Hakari, te cazezi la un hotel în centrul orașului, unde vezi TAB sau tanc la intrare». Am fost lovit în genunchi cu o piatră. Aveam între 90 și 100 de km/h. Drumul: munte, râu, peste râu, graniță. Aruncau kurzii cu pietre de peste râu, cu un fel de praștie, m-au nimerit în genunchi de la 80-100 de metri. În momentul acela a fost clar că nu trebuie să mă opresc.“

angola

Cine spunea că în Angola vezi pe marginea drumului doar copaci?

Deși aceasta a fost singura zonă cu probleme, nu puteai să te plimbi de capul tău pe oriunde. „În Mauritania, în ciuda sărăciei, aveam checkpoint-uri la fiecare 50 de km. Am întârziat de la un checkpoint la altul, pentru că m-am oprit să mănânc. Semnalaseră prin stație că trebuie să ajung și a fost mare problemă cu întârzierea. Deja intraseră în panică. Mi-au zis că dacă vreau să mă opresc, o fac lângă ei, mănânc cu ei, dacă n-au mâncare îmi dau ei“.

„Toată lumea spune «nu te duce în Iran». Am găsit niște oameni extraordinari care-și pun casa la dispoziție numai să te ajute și să-ți arate țara lor.“

Nigeria mai este periculoasă, Congo la nivel politic. „În rest, am mers cu sufletul deschis și cu inima deschisă. Toată lumea spune «nu te duce în Iran». Am găsit niște oameni extraordinari care-și pun casa la dispoziție numai să te ajute și să-ți arate țara lor. La fel, Brazilia, o țară în care m-am simțit, pentru șase luni, extraordinar“, spune Andrei. „În excursia asta mi-am făcut câțiva frați, din Nigeria, Camerun, Brazilia, oameni cu care am rămas foarte bun prieten. Să nu mai vorbesc de elvețianul cu care am făcut aproape toată Africa“.

În Nigeria sunt cinci cluburi de motocicliști, care i-au asigurat escortă de la un oraș la altul. Le asigurau cazarea, apoi îi preluau alții. Toți, călare pe sportive de 1000 cmc, dar fără carnet. „În Nigeria nu există legi pentru motoare, nu le poți înmatricula, nu au viteză limită, n-au școli de moto, deci nici permise. Cu toate astea sunt peste 1000 de motocicliști legitimați în cluburi. Doi-trei care au venit prin Europa au făcut două școli moto particulare. Învață exclusiv pentru siguranța lor. Umblă non-stop cu echipament de protecție“ povestește Andrei.

Dacă oamenii sunt extraordinari, probelma în Africa este birocrația la nivel de vize. Trebuie să te oprești în fiecare țară ca să iei viză pentru următoarea. Vizele și stat în vamă.

Africa te face să te întorci

„După Maroc, când intri în Mauritania ai un șoc. Șocul sărăciei din Africa. Marocul e o țară extraordinară și destul de curată. Când ai trecut în Mauritania, diferența este foarte mare. Nu e apă, e mizerie pe stradă,  caprele care mănâncă orice.“

gabon2

Nu e în Hawaii, ci în Gabon

Majoritatea Africii a făcut-o cu un elvețian pe care l-a întâlnit la ambasada Mauritanei în Maroc. S-au reîntâlnit în Mali, au făcut Revelionul în Burkina Faso. „Zici că pleci să vezi animale, păduri, cascade, dar până la urmă totul se leagă de oameni. Și în primul rând îți amintești oamenii. Ghidul cu care am mers, Mamadu, și fetița lui care, din păcate, nu mai este acum, din cauza bolilor… Sunt niște chestii care te lovesc mult mai mult pe partea de oameni decât ce-ai văzut“.

„Am dormit în deșerturi și zone pustii și am avut parte de animale gratuit, fără să plătesc să intru în parcuri naturale.“

Din Mali, a mers cu elevețianul până în Namibia. „În Africa de Sud n-am putut să intru din cauza lipsei vizei. Ar fi trebuit să iau viză exclusiv din România. Îmi pare rău pentru Cape Town și pentru cel mai sudic punct al Africii. În rest, la nivel de parcuri naturale, Namibia face față cu succes. Am dormit în deșerturi și zone pustii și am avut parte de animale gratuit, fără să plătesc să intru în parcuri naturale. Ambasadele române au ajutat și ele cât au putut, dar am primit un suport deosebit de la cluburile de motocicliști din Africa, care ne-au ajutat să obținem vize“.

Fiind un împătimit al Dakarului, a vrut să facă o etapă de traseu și a nimerit într-un sat la niște touaregi care l-au găzduit peste noapte. „Să vezi cum începe viața la lăsatul serii, în deșert și să vezi ce urme găsești pe lângă cort. Am rămas și fără apă, vreo opt ore, eram disperat“.

congo-brazaville

Congo-Brazaville. 60 de km în șase ore și jumătate

Dacă pleci în Africa, ai grijă să nu prinzi sezonul ploios. „Am avut un drum în Congo-Brazaville – 60 de km în șase ore și jumătate. Noroi, gropi, mașini blocate, nu puteai trece nici cu motocicleta de camioanele împotmolite în noroi. Reușeam să trec cu ajutorul șoferilor care stăteau acolo de două-trei zile, fără apă, fără mâncare“.

Motocicleta: cât mai ușoară și mai simplă

Nu te înhăma la o astfel de expediție pe o motocicletă greoaie. „Cel mult 600 cmc. Am fost pe 750, Yamaha Super Tenere din 1989, simplă, pe carburație, dar a pornit la buton în fiecare dimineață timp de doi ani, fără probleme. În Mali am schimbat releul de încărcare, uleiul la 10.000-12.000 de km, n-am schimbat baterie, nici kit de lanț. Cauciucuri, am plecat pe Haidenau de stradă, le-am schimbat după 30.000 de km.

 „Am fost pe 750, Yamaha Super Tenere din 1989, simplă, pe carburație, dar a pornit la buton în fiecare dimineață timp de doi ani de zile fără probleme.“

Încă mai mergeau dar trebuiau să întru în noroaie. Sfatul meu: motoare cât mai mici,cât mai ușoare. De enduro, modificate cu o foaie mică să ai viteză mai mare și cu bagaje textile. Au fost anumite locuri – Delta Mauritaniei, de exemplu, care este superbă – unde n-am reușit să ajung din cauza nisipului. Erau dune de 7-10 m înălțime pe drum din cauza vânturilor din Sahara și a fost mi-a fost imposibil. Pe parcursul expediției am schimbat și am aruncat din lucruri de 1000 de ori. Așa se întâmplă dacă nu știi și pleci cu toate prostiile. Totul trebuie să fie cât mai strict“, mai spune Andrei.

namibia3

Namibia. Gata de îmbarcare.

Bugetul? Cu aproximație, îți trebuie cam 12.000-15.000 de euro/an fără transporturi, legături, pregătiri, vize. Iar în Africa îți trebuie mulți ani pentru vize.

Uită de GPS. „Este o experiență extraordinară să pleci fără GPS, doar cu harta, să vorbești cu oamenii de pe stradă ca să cauți cazare. Te îndrumă spre pensiuni, locuri frumoase, biserici unde să poți pune cortul. Cât mai puțin GPS. Hartă și vorbit cu oamenii“, explică Andrei.

Blocat trei luni în Brazilia

Din Namibia, a luat avionul către Sao Paolo. N-a știut legile brazilienilor privind aducerea vehiculelor în țară și a prins o grevă a vameșilor. „Trei luni de zile n-am putut scoate motocicleta din vamă. N-am avut acces la haine, la nimic. Aveam doar câteva lucruri la mine. În rest, totul de la aparat foto la echipament moto, în bagaj.“

„Inițial, am stat la niște tineri care m-au găzduit după ce am aplicat pe un site de socializare. O lună, deși aplicasem pentru o săptămână. Apoi, m-am înprietenit cu un club moto, care mi-a amenajat biroul de la service-ul pe care-l avea și l-au făcut camera mea. Am stat acolo cinci luni. M-au luat la circuite de enduro și motocross, mi-au dat motocicletele lor. Au venit cu mine în Paraguay, după ce mi-am scos motocicleta din vamă.“

brazil

Andrei, alături de prietenii din Brazilia

Din Paraguay s-a întors în Brazilia, dar banii au fost pe sfârșite și a revenit acasă. Motocicleta a rămas acolo, era mult prea scump s-o aducă în țară. „Cel mai bine e să mergi acolo, să cumperi o motocicletă de acolo și după aceea să o vinzi.“

După o asemenea călătorie, ce să-ți mai dorești? Ei bine, mai mult. Andrei nu se va opri aici. „Aș vrea să continui de unde am rămas, dar să găsesc sponsori. O expediție în toată America de Sud, de la Nord la Sud. Depinde de buget.“

 



Cristian Predoi
Cristian Predoi
Redactor-șef PeMotoare.ro Facebook: Cristian Predoi Instagram: @cristian.predoi

6 Comments

  1. alexandru spune:

    Asa calatorie, sa stai atata timp plecat de acasa, nu ti s-a facut dor de prieteni, de tara ?

  2. marius badaranza spune:

    …foarte interesant …bravo Andrei…a trebuit sa ai mult curaj sa pleci intr-o asa calatorie in necunoscut singur…tot respectul…

  3. Apostol Vasile spune:

    Salut Andrei,

    Te felicit pentru curajul avut. Din pacate nu am stiut unde sa gasesc povestea intregii aventuri (daca a fost publicata). Este posibil sa-mi trimiti adresa unde sa o gasesc?
    Sunt si eu interesat sa fac un astfel de drum si in momentul de fata sunt in faza de documentare; de aceea mi-ar foarte utile cateva sfaturi. De asemenea sunt in cautarea unui partener de drum intrucat, sincer, mi-ar fi teama sa plec singur cu motocicleta prin locuri pustii sau periculoase. Daca si tu esti interesat pentru un drum mai lung impreuna cu cineva, putem tine legatura.
    Multumesc in avans pentru raspuns si-ti urez: realizarea tuturor planurilor de viitor!

    Vasile (BMW F650 GS)

  4. Alexandru spune:

    De ce asa de scump?? 15 mii euro pe an?? Ce intra in pretul asta??

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.