

Opt luni și 15.000 de km. Atât a trecut de la prima întâlnire cu R 1200 GS. Am tremurat de frig împreună, am mers la 40 de grade împreună, am bătut țara-n lung și-n lat. Am trecut prin momente dificile, dar nu m-a lăsat la greu și la finalul zilei am rămas cu zâmbetul pe buze.
Voi sări peste specificațiile motocicletei și voi încerca să nu repet ce am scris în celelalte două articole (vezi impresii după 1.000 de km și impresii după 6.000 de km). Dar trebuie să recunosc că… nu m-am plictisit. Ba dimpotrivă, îmi place și mai mult ca la 6.000 de km. Iar când sunt plecat și o văd de departe, mai că-mi saltă inima de drag. Dar gata cu sentimentalismele, să fim pragmatici, ce naiba.
Cutie de viteze
Ca să nu i se urce, totuși, la cap o voi mustra pentru cutia de viteze. La început mă plângeam că agață în primele trepte și nu îmi plăcea deloc cum schimbă. După revizia de 10.000, când au avut loc niște reglaje pe la softuri și motorul s-a obișnuit că trebuie să muncească dacă vrea să fie alături de mine, comportamentul s-a îmbunătățit. Nu a mai agățat deloc, iar treptele se schimbă ceva mai lin. Dar nu la fel de lin ca la o japoneză. Când bagi în prima treaptă auzi un „clanc“, la fel și la a doua. Spre a treia se face o trecere mai lină, iar de aici în sus nu mai simți nimic supărător. Cutia de viteze rămâne singurul lucru care aș vrea să funcționeze altfel.
Anvelope
Pneurile cu care vine echipată, Michelin Anakee III, rămân zgomotoase la 90 de km/h, dar se spune despre ele că sunt rezistente. Și cred că sunt, dar după 15.000 de km la stilul meu de mers (reprize de accelerație foarte rapide – nu sunt un sfânt), spatele s-a cam dus. Voi mai trage de el puțin, după care-l voi schimba. Probabil cu un Metzeler Tourance Next, ca să pot face o comparație.
Butoane
Se spune că, de când BMW a trecut la semnalizarea clasică (un buton în loc de trei) și a schimbat toate butoanele, switch-urile se strică. Este una dintre principalele probleme despre care se vorbește când vine vorba despre R 1200 GS LC. Am prieteni cărora le-au fost schimbate butoanele în procedură de recall. Eu n-am avut nicio problemă până acum, cu niciun buton.
Consum
Consumul la stilul meu de mers rămâne undeva între 5,4 – 5,6 litri/100 de km. Am reușit, totuși, o performanță, când am mers alături de prietenii din clubul Free Riders, la drum lung, în formație. Păstrând o viteză de formație (90-100), am reușit să scot un consum de 4,8 litri/100 de km. Fabulos, dar nu se va mai întâmpla.
Șa
Când am luat motocicleta, am fost destul de optimist, dar până la urmă mi-am dat seama că șaua clasică e prea înaltă pentru mine – 1.74 m. Am trecut, așadar, la șaua joasă, mult mai potrivită, care-mi vine la fix. Deși e mai subțire, șaua joasă rămâne la fel de confortabilă și poți sta în ea sute de km fără probleme. Din acest punct de vedere, R 1200 GS rămâne o motocicletă pe care mergi de dimineață până seara fără să obosești.
Vibrații?
Am avut o discuție cu un motociclist, posesor de R 1200 GS LC, care s-a plâns de anumite vibrații, iar la un articol anterior, am fost, de asemenea, atenționat în această privință. Așadar, am fost mai atent și, într-adevăr, vibrațiile se intensifică în zona 5.000-5.200 rpm și niciodată nu va merge la fel de lin ca un patru în linie. Pentru mine, totuși, nu sunt supărătoare și nu le bag în seamă. Sunt aproape inexistente. De fapt, îmi place foarte mult cum se comportă boxerul și simt că are caracter. Nu l-aș da pe un motor cu patru cilindri în linie.
Off-road
Nu am vorbit, deocamdată, despre off-road pentru că nu i-am montat anvelope dedicate și nu am testat-o în adevăratul sens al cuvântului. Pot spune doar că, la mersul în scărițe, poziția este firească, iar în modul Enduro motocicleta se comportă exact așa cum trebuie ca să rămâi în picioare în afara asfaltului.
Concluzie
Ce-ați citit mai sus sunt singurele observații pe care le am de făcut. Nu voi face risipă de cuvinte spunând că e BMW R 1200 GS este o motocicletă manevrabilă, puternică, că merge bine, că trage tare, că boxerul e sublim, că farul cu LED e spectaculos, că butoanele sunt așezate fix unde trebuie, lucruri care deja s-au spus peste tot. Punând totul în balanță, rămân la aceeași concluzie: dacă-ți permiți o astfel de motocicletă, ia-o. Nu te va dezamăgi. Raportul dintre plusuri și minusuri este clar, pozitiv, fără discuție. Și, dincolo de faptul că merge foarte bine, R 1200 GS este genul de motocicletă pe care o alegi cu sufletul.
10 Comments
PS Articol publicitar… over and over agaaaain
pai daca o alegi cu cufletul ce rost are sa mai citesti reviewuri?
Oricât ai avea sufletul de mare, tot trebuie să știi dacă-ți convine să ai o cutie care face „clanc“ sau nu. 🙂
o intrebare fara suparare la 15000 de km cam care este consumul de ulei din auzite boxerele le cam place uleiul astept un raspuns daca se poate
Salutare. Din ce știu eu, boxerele mai vechi erau date cu consum de ulei. Motorul răcit pe lichid, cu care a debutat noul GS, nu consumă ulei. Eu nu am completat niciodată. Schimbul se face la 10.000 km. Am un prieten care a schimbat uleiul la 11.000, iar nivelul era tot acolo.
nu vreau sa dau lecti de condus moto dar cu motociclete ce depasesc 240 kg nu ai ce cauta in off road indiferent de marca sau model o spun din propria experienta pe youtube sunt destule filmulete cu gs uri off road nu vreau sa fiu in pielea niciunuia dintre ei
Vasile, am aceeași părere. Orice kg in plus, e o corvoadă pe off-road și te poți distra cu o asemenea motocicletă în enduro doar dacă ești artist. Motocicletele adventure mari, fie ele GS, KTM, Super Tenere… etc sunt proiectate in primul rând pentru stradă.
De acord dar strada poate fi si fără asfalt. Iar pietricelele pot fi până la 10-20cm.
In astfel de conditii n-ai treabă, in principiu
in consecinta iti urez asfalt uscat si cati mai multi km in continuare