Wissam este surdomut. Nu aude sunetu motorului, dar vede frumusețea vieții. La sfârșitul lunii mai pleca din Beirut, călare pe scuterul său Honda. L-am întâlnit la o benzinărie, pe Autostrada Soarelui.
Miercuri, ora 14.00. Zi de vară. Opresc la una dintre benzinăriile de pe Autostrada Soarelui, plictisit de drum. Într-un colț văd un scuter cu bagaj de drum lung. „Hopa, iată un aventurier pe scuter“, îmi zic. Intru în benzinărie, iau un pachet de biscuiți și o cola și ies ca să mă uit de aventurier. Văd un tip în pantaloni scurți care mănâncă un sandwich și se uită la scuter. El să fie? Pare cam… civil. Dar, totuși, e pe scuter. Se întoarce. Nu e aventurierul pe care-l căutam, ci Mihai Mărgineanu, ăla care cântă că-l iubește femeile.
Cutii de aluminiu, la fel ca orice aventurier care se respectă
După vreo 2-3 biscuți și o gură de Cola apare aventurierul. Mă duc la el să-l salut. „Hello, how are you“. Îmi face semn că nu aude. Este surdomut. Dăm mâna. Mă vede în echipamente moto și mă întreabă care e motocicleta mea. Zice că e frumoasă. Mă trage spre scuterul lui. Este o Honda de 100 cmc, plină cu bagaje, accesorii și rezerve: are priză de 12V, anvelope de rezervă, canistră de bezină, suport pentru smartphone și multe altele.
Îi explic că scriu la un site moto și că vreau să fac o poveste despre el. Zâmbește. E ok. Îi arat pagina PeMotoare. Dă like. Eu îi găsesc id-ul și ne împrietenim. În cheamă Wissam A. Mansour și este din Beirut, Liban.
Enduro în Turcia
Îmi arată cortul. Îmi spune, prin semne, că-l pune pe marginea drumului și-mi arată gazonul de la benzinărie. Zice c-ar fi sigur. Îmi arată țările prin care-a trecut. A plecat din Liban, a ocolit Syria și a trecut prin Turcia, Grecia și Bulgaria. Acum este în România. M-am uitat, apoi, pe planul lui inițial. România nu era inclusă. Avea de gând să facă vreo 7.000 de km și să se oprească în Bulgaria.
L-am întrebat unde se duce. Mi-a arătat steagul Uniunii Europene și a dat din mâini, semn că „… pe-aici, prin zonă“.
Cu bikerii în Varna, Bulgaria.
Eu mi-am reluat locul la masă iar el a intrat într-un videotelefon cu o femeie. O rudă. Nu știu dacă era soția, sora sau mama. Tot prin semne comunică și cu următorii. Ține un fel de videoblog pe pagina lui de Facebook și comunică prin semne cu urmăritorii. Fiecare semn pe care-l face arată că e un om cumsecade, inspiră poftă de viață și bunătate.
Discutie cu cei de-acasă.
Am studiat, la birou, activitatea lui. Nu e la prima ieșire. În ianuarie 2014 era în Grecia, tot cu multe bagaje, tot pe scuter. Pe o Yamaha de 50 cc, chiar.
Ne-am strâns mâinile, l-am lăsat să-și continue videoconferința și am plecat mai departe. Motorul cu 4 cilindri în linie urla sub mine, iar gândul îmi rămăsese la Wissam și la aventura lui. Pentru a nu știu câta oară mi s-a demonstrat că dacă vrei ceva cu adevărat faci, indiferent de banii pe care-i ai, de job, de nevastă sau de lipsa ei. Orb, surd, prost, gras, deștept, oricum ai fi, viața e scurtă. Trăiește.
Urmărește-i povestea pe Facebook. Îl găsești pe pagina Deaf Moto World și pe pagina personală.
