Ghidul România Off-Road – trasee off-road și drumuri secundare
05/03/2018
The Bike Hub – Avem un nou importator Piaggio Group în România
09/03/2018

De ce-mi place să călătoresc pe motociclete performante

Știu, ideea articolului poate părea stupidă pentru unii, un fel de „mănânci, calule, ovăz?” dar printre comentariile pozitive am primit unul în care eram mustrat că motocicleta-i prea nouă și c-ar fi bine să mergem și cu motoare mai vechi. Alți prieteni îmi spun că n-ar pleca cu-atâta electronică după ei așa departe pentru că te poate lăsa în drum. Dar eu o țin pe-a mea: să aibă frâne bune, putere, suspensii, confort. Chiar și la capătul lumii. 

Am mers și cu DR650 la drum foarte lung, în Kazahstan. Știu cum e. Am mers și cu o Yamaha Tenere din 93 ce rămânea fără frâne la coborâre pe Transfăgărașan. Iar la fiecare alimentare trebuia să pun și ulei, zici că era-n doi timpi. Mânca jumătate de litru la mia de km. Am mers, în fine, cu de toate în orice condiții.

Cea mai bună motocicletă pentru a pleca în jurul lumii e aia pe care-o ai, am zis-o de nenumărate ori. Decât să dai bani pe o motocicletă scumpă, iar apoi să stai să te uiți la ea, mai bine una mai ieftină și cu banii rămași pleci în Siberia. Sau decât să-ți iei adventure nou și să nu ieși de pe asfalt de teamă că se zgârie, mai bine-ți iei o statuetă cu pescarul chinez la care să privești de dimineața până seara.

Ce vreau să spune e că nu-s avocatul rablelor a căror principală calitate e că-s ieftine sau că nu se strică – ceea ce e un mit, din punctul meu de vedere, pentru că orice fier crapă după o anumită uzură.

Îmi vine acum în minte o secțiune de drum de coastă din Peru. Drum din ală liber, cu asfalt perfect și viraje de 90 de grade. Ah, ce bine-mi părea că nu mă aflam pe acel Tenere vechi și că puteam să mă dau pe viraje.

Îmi mai vine-n minte idiotul ăla cu tuc-tuc-ul care mi-a întors în față fără să se uite-n oglindă, fără semnalizare, fără nimic. Ce bine c-am avut frâne bune și anvelope cu aderență, nu Mitas-urile ălea E-07.

Și mai e ziua aia în care-am făcut 500-600 de km. Cum ar fi fost să-i fac cu DR-ul ăla din Kazahstan, unde la 90 km/h îmi tremurau dinții de la vibrații și nu știam cum să mă mai mult pe șaua aia tare ca o scândură?

“Da, dar să pleci cu-atâta electronică, se duce dracului…” Nu știu, eu în 60.000 de km n-am avut nicio problemă. Și cred că pot face încă atât fără să crape.

“Dar o motocicletă veche o repari în mijlocul drumului, la una din asta nouă n-ai ce să-i faci”. Poate-o repară unul priceput. Eu nu m-am apucat de motociclism în era Mobra, n-am prea avut motociclete care să se strice, iar când s-au stricat le-am dus la service. Deci n-o prea am pe asta cu mecanica.

Singura problemă reală a motocicletelor ăstora de adventure-touring e că-s din ce în ce mai grele. Iar dacă pleci singur și ai drumuri fără asfalt în față (sau dacă n-ai drumuri), să controlezi măgăoaia poate fi un calvar. Iar dacă-ți cade… mai bine să nu-ți cadă.

Dar există și variante ușoare. Dacă mâine-aș pleca-n Mongolia, unde toată lumea zice că nu-i bine să te duci cu motocicletă grea, ori în Africa, ori mai știu eu unde, aș alege ceva mai ușor – să aibă sub 200 de kg cu rezervorul plin, o autonomie respectabilă și ceva confort. Dar, totuși, cât mai nou. Hai, dac-aș ajunge în India, poate-aș merge pe Royal Enfield, că-i ceva tradițional – asta-i altă poveste.

“Ți s-a urcat la cap, Predoi, mai ieri mergeai pe Hornet, acum numai figuri”. Probabil, dar de ce să-ți faci nevoile-n fundul curții când lumea a evoluat?



Cristian Predoi
Cristian Predoi
Redactor-șef PeMotoare.ro Facebook: Cristian Predoi Instagram: @cristian.adventure

4 Comments

  1. Vasile spune:

    Probabil manca ulei Tenereul poate cerea o segmentare a pistonului si niste semeringuri la supape de frane ce sa zic nu cred ca e defect de fabricatie mai degraba o lipsa de intretinere si mentenanta necorespunzatoare probabil un schimb de placute si lichid de frana schimbate la timp nu te lasau franele pe transfagarasan eu nu am avut asemenea probleme dar repet nu e de facut rabat la intretinere indiferent de motocicleta aleasa

  2. Asa e. Totul tine de intretinerea motocicletei si orice exemplar poate functiona cum trebuie daca ai grija de el.

  3. Stefan spune:

    Nu te pune nimeni sa ti „rabla” in stare de rabla. O reconditionare completa a sistemului de franare, de exemplu, (curatare si inlocuire garnituri etrieri si pompa de frane, furtune metalice, lichid si placute noi) la ceva precum DR650 cu tot cu manopera nu costa mai mult de 250€, adica sub jumatate din costul topcase-ului (probabil GS-ului) din poza, si ar aduce DR-ul la performante de franare superioare celor din fabrica. La fel, un set de segmenti OEM costa vreo 40€ (+6-10 ore manopera, bineinteles), si bingo- nu mai consuma ulei. Suspensia o puteai „revigora” cu niste arcuri mai tari si un emulator de cartus.

    Ideea ca o reconditionare completa la o „rabla” (frane, motor, carburatie, incarcare, suspensie, etc), obtinand fiabilitate apropiata de noua, si chiar si performante superioare in unele aspecte fata de noua, costa -chiar si platind manopera unui service- doar cat niste „tomberoane” de aluminiu mai „de firma” + suportul aferent.

    Desi nu am fost (si probabil nici nu voi merge prea curand) in calatorii offroad exotice, si desi am norocul sa-mi permit si ceva „performant”, as alege o „rabla” (bineinteles, reparata) pentru ca:
    1-„performanta” vine cu minim 50kg in plus, sau chiar mai mult. Un dr650 cu doua femei de talie medie pe el cantareste cam cat un super tenere gol.
    2- un vehicul scump este magnet pentru politisti corupti (asta se observa cu putin „noroc” si in Serbia sau Bulgaria, iar in tari unde se castiga de cateva ori mai prost probabil e si mai rau)
    3-un vehicul scump este magnet pentru hoti
    4-un vehicul scump iti creste indirect cheltuielile (asta e bogat, hai sa-l jupuim!)
    5-argumentul clasic „daca crapa ceva ce faci si de unde iei piese?”
    6-o „rabla” e „semi-disposable”. S-a intamplat ceva si voit sau nu te intorci pieton, nu plangi prea tare
    7-cu riscul de a fi numit zgarcit- raportul pret/calitate: o „rabla” adusa in stare perfecta costa sa zicem 3500€, in timp ce un adventure de +1000cc nou costa minim 12000€, adica de 3-4 ori. Face ceva de 3-4 ori mai bine? cu siguranta nu, iar in afara de asfalt unde este indiscutabil net superior, si poate niste poteci batatorite, va performa mai prost sau mult mai prost la tot ce inseamna offroad. Frumoasa evolutie!

    Pe de alta parte nu ii condamn nici pe cei care, dintr-un motiv sau altul, aleg modelele „performante”. Iar mitul cu „astea noi se strica a doua zi” cel mai probabil provine de la cei care au cumparat exemplare tip „stare 100% ca noua, recent adusa, nu bate nu troncane, accept orice test”.

  4. Razvan spune:

    Eu as pleca cu un bobber, l-am mai testat pe offroad. Merge calumea, nu stiu cum s-ar descurca prin alte tari. Dar nu cred ca e o problema.

Dă-i un răspuns lui Cristian Predoi Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.