S-a întors lumea cu susul în jos: Harley-Davidson se apucă de Adventure, BMW de cruisere
27/01/2019
2019 KTM 790 Adventure – Cât costă
30/01/2019

Bucureștiul a devenit o mare groapă. Există scăpare?

E nenorocire pe străzi. Trafic, mașini parcate unele peste altele, avarii, nervi, claxoane. De la an la an, de la lună la lună, parcă-i tot mai rău. Iar anul acesta, pe lângă șoferii care stau cu nasul în Facebook, taximetriști care întorc unde vor ei și maimuțele cu volan, mai avem o mare problemă – gropile.  Dar bine c-avem luminițe pe Magheru la o lună după Crăciun. 

Gropi ca-n iarna asta nu mi-a fost dat niciodată să văd. Liniile de tramvai ascund adevărate cratere, gurile de canal se termină cu o prăpastie pe care n-o vezi niciodată, iar bulevardele sunt găurite la fiecare metru. Am început să le memorez pe cele de pe drumul spre muncă. Dar din când în când, apare una nouă și o trosnești, strângi din dinți, îți scapă o înjurătură și-astfel o pui pe harta minții. Cred că zicala “ești prost de dai în gropi” e nedreaptă. N-ai nicio șansă, oricât ai fi de inteligent, literat, abil.

Dacă dai un search pe Google după cuvintele cheie “Bucuresti”, “strazi”, “gropi”, vei vedea, an de an, sunt fix aceleași știri: “suntem abia la jumătatea iernii și orașul este plin de gropi”, “București, capitala gropilor”, ba chiar ar exista și o aplicație care ne arată câte gropi sunt pe străzile orașului. Suntem, cumva, ca-n “Ziua Cârtiței”. De fapt, e ceva mai rău: nu doar că ne trezim în fiecare dimineață și totul se repetă, dar parcă prăpastia în care ne scufundăm devine din ce în ce mai adâncă. 

Starea proastă a drumurilor e ceva istoric. Încă de pe la începuturi, glorioasa Calea Victoriei, cunoscută pe vremea aia drept Podul Mogoșoaiei, ascundea capcane. “Fără veste te simţi cufundat deodată în noroi şi te mai alegi şi cu o mână scrântită sau cu un picior frânt. Să mai adăugăm pe lângă aceasta şi lipsa felinarelor şi abia atunci putem face o idee despre trista stare în care se aflau uliţele Bucureştilor pe timpii aceia”, nota scriitorul Nicolae Filimon. Desigur, era cea mai importantă arteră din București, restul fiind o mare mocirlă. 

Am mai remarcat ceva, mai ales la străzile recent construite/lărgite – gurile de canal sunt fix pe mijlocul drumului. Fix pe unde trece roata. Și cum a alinia o gură de canal la nivelul asfaltului ține de domeniul SF în România, auzi la fiecare secundă, cu o precizie incredibilă, zgomotul roții care lovește muchia de asfalt. Pac, pac, pac – un ritm monoton, ca țăcănitul enervant al unui ceas în camera liniștită. N-am putea pune gurile de canal altundeva decât în mijlocul străzii? Ca să nu mai blocăm totul de fiecare dată când e o avarie. 

Mai e o lună și ieșim cu motoarele. Privirea sus, trageți aer în piept. Ne așteaptă o cursă cu obstacole. 



Cristian Predoi
Cristian Predoi
Redactor-șef PeMotoare.ro Facebook: Cristian Predoi Instagram: @cristian.predoi

2 Comments

  1. Claudiu spune:

    Asa e normativul, capacele de canalizare se pun pe mijlocul drumului, intre rotile autovehiculelor. E solutia cea mai buna, altfel distrugi trotuarele cand repari ceva si ajung pietonii pe strada. Macar ca pietoni sa ne putem deplasa, ultima speranță! Pentru motociclete este indicat sa mearga oricum pe una din părți, preferabil pe partea stanga a benzii, sa te perceapă ceilalti in oglinda mai rapid, pe mijloc sunt toate uleiurile curse de la masini si praful, deci, centrul benzii ar trebui oricum evitat. Asta înseamnă ca moto evita de principiu capacele si totul ar fi ok, dar stiai asta deja, doar ca nu ai vrut sa o mai scrii. 😉 Nu aduc o critica, iti apreciez munca depusă, voiam doar sa aduc un plus de obiectivitate. Hai cu primavara!

  2. Ed spune:

    Scaparea e simpla : plecam din Bucuresti (hai sa mergem toti la mare, o tara de orase goale 🙂 )

Lasă un răspuns la Ed Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.