Că strângem like-uri pe Facebook și trafic pe site pe spinarea ta și că mânuțele alea cu care ții tu racheta ne umplu conturile. Mulțumim că ne oferi ocazia să ne facem tricouri și să vadă lumea că suntem patrioți. Că…
Că strângem like-uri pe Facebook și trafic pe site pe spinarea ta și că mânuțele alea cu care ții tu racheta ne umplu conturile. Mulțumim că ne oferi ocazia să ne facem tricouri și să vadă lumea că suntem patrioți. Că ne speli imaginea de manipulatori și de promotori ai non-valorii.
Acesta este înțelesul ascuns al zâmbetului languros de patriotism afișat de cea mai mare parte a presei. #simonahalep este un mesaj pe care trebuie să-l reciți cu mâna pe piept ca să prinzi și tu câte puțin din plăcinta de like-uri de pe Facebook și din ciorba de audiență. Nu contează că n-ai ridicat un deget ca s-o ajuți, că n-ai difuzat măcar 30 de secunde de știre despre ea până acum pentru că n-a avut loc de Ana Maria Prodan, Steaua și Nelson Mondialul. Acum facem loc, dăm cu #respect și suntem #mândri. Iar după ce o să dispară #simonahalep sau se va plictisi lumea, o să ne întoarcem la mizeriile pe care le promovăm zilnic.
Poate că și motociclismul sportiv românesc are o #simonahalep nedescoperită. Care se zbate să strângă bani de gume second hand pentru o sesiune de antrenamente, care dă și ultimul leu pe benzină, dar pentru talentul căreia nu are nimeni chef. Degeaba umblă cu o prezentare în Power Point și spune ce timpi buni scoate cu rabla de motocicletă pe care o are. Nimeni nu dă doi bani. Iar motorsportul costă foarte mulți bani.
Brandurile nu-s fundații de caritate, ci entități care trebuie să-și umple buzunarele și nu vor să investească în cineva care n-are vizibilitate. Iar vizibilitatea asta, cuantificată prin apariții în media cu șapca sponsorului în cap, nu există. Pentru că presa nu vrea să difuzeze nimic, sub pretextul că subiectul nu face audiență. Asta cu toate că orice editor știe că televiziunea face agenda și nu telespectatorul. Cu toții știu că nu s-ar supăra nimeni dacă editorul ar strecura măcar o știre despre viteză, motocross sau enduro. Dacă le-ar spune oamenilor că există aceste sporturi și că se pot duce să se uite. Că este spectaculos și că ai nevoie de mai mult de-o minge și-o pereche de pantaloni scurți ca să intri într-un concurs moto.
Același editor știe că, dacă i-ar acorda câteva secunde de emisie sau paragrafe unui sportiv, acesta ar putea convinge un sponsor și poate ar ajunge pe cea mai înaltă treaptă – să zicem MotoGP, în cazul nostru. Abia atunci, presa și diversele branduri s-ar putea bate cu pumnul în piept și ar putea spune că susțin ceva.
Altfel, tot ce susțin este mizeria, fotbalul mediocru și diversele tabere din cloaca politică. Cu ei ar trebui să vă faceți tricouri, stimabililor. Ah, și aveți grijă la ordinea culorilor din steagul României.