Mobra. Motocicleta națională

Cosmin Voicu6 MIN03 decembrie 2013

Mobra este la fel ca țara care i-a dat numele. Unii o înjură, alții spun că are părți bune și mulți vorbesc după cum le este sufletul. Deși a fost redusă la tăcere în 20 de ani de tranziție, aidoma…

„La munte și la mare, și-n orice-mprejurare, ceva tare-ntre picioare – motoreta Mobra” – Dan Cioca.
„Moarte sigură cu cobra, dar mai sigură cu Mobra” – Liviu Lupu.
„Pe vremea aia existau încă MZ-uri, CZ-uri, IJ-uri, Java! Lumea nu era înnebunită după Mobra, motoreta fiind de fapt un mare eşec, o ruşine – Adi Dobre, jurnalist”.
„Avea un vecin în cartierul unde am copilărit și când pleca dimineața la ora 5 la pescuit îl auzea tot cartierul. Dar atunci lumea era mai calmă și mai bună și nu se supăra așa cum se supără acum” – Neacșu Gheorghiță.
„La fel ca orice mașinărie românească, a suferit și Mobra de aceeași boală: mâna celui care o folosea și o întreținea. De aceea părerile sunt împărțite. Unii au fost mulțumiți, alții aveau pe ce sa dea vina”.– Cristinel Cristea.

Acestea, și un banc mai deocheat pe care l-am lăsat deoparte din motive de cuviință, sunt doar câteva dintre părerile prietenilor PeMotoare.ro. Fotografia cu motocicleta Mobra, pusă pe 1 Decembrie pe pagina noastră de Facebook a strâns 1.153 de like-uri, 280 de share-uri și peste 50 de comentarii. Ceea ce-nseamnă că Mobra încă rămâne un subiect.

50 cmc și 4 cai voinici

În patria socialistă, în materie de motociclete românești, aveai de ales între Mobra și Carpați. Mobra a fost construită în cinci versiuni – Mobra 50, Mobra 50 Super, Mobra Turist, Mobra Hoinar și Mini-Mobra, în timp ce Carpați a avut doar două versiuni – Carpati și Carpați Super.

Motoarele Mobra au fost fabricate la începutul anilor ’70 de către compania METROM Brașov, iar asamblarea se făcea la fabrica Tohan din Zărnești, fondată în anul 1938 ca parte a grupului industrial MALAXA. Numele venea, desigur, de la Motociclete Brașov.

Mobra 50 avea un monocilindru în doi timpi, cu răcire forțată cu aer, ce dezvolta 4 CP. Despre consum, se spune că era pe la 2.5 litri/100 km. Suspensia avea amortizoare hidraulice, iar cutia de viteze era în patru trepte. Motocicleta mai avea o șa pentru două persoane și încuietoare la ghidon. Prețul de achiziție la lansarea pe piață în 1971 a fost de 6.325 de lei, scriu cei de la mobra.ro Potrivit aceleiași surse, motocicleta Carpați a fost fabricată între 1959 și 1964. Modelul Carpați Super avea un motor M103 în doi timpi de 68 cmc ce dezvolta 3 CP la 5000 rpm. Fugea cu 55 km/h, iar consumul înregistrat era de 1,8 litri/100 km. Motocicleta folosea o suspensie telescopică pe spate și cu arc pe față, iar frânele erau cu saboți. Cutia de viteze avea patru trepte.

Mobra, motocicleta curselor naționale din anii ‘80

Mobra nu era folosită doar pentru dus la pește, ci și la cursele din anii 80. Octavian Vrăjitoru este unul dintre piloții acelor vremuri, cu 19 titluri de campion național, campion balcanic la clasa 125 cmc și de șapte ori pe locul doi la “Naționale”. A început de la Mobră. Pe 3 martie 1983 avea loc prima cursă în care participa, la Buzău. „Am mers la motocros pentru că nu aveai voie să mergi pe stradă fără carnet. În perioada aceea, cursele erau pe stradă. În 1983 am mers la motocros pe CZ cu motor de Mobră. Se mergea la clasele 50 cmc sau 80 cmc”, povestește Octavian Vrăjitoru.

PeMotoare: Cum era să concurezi pe Mobra?

Octavian Vrăjitoru: Situația era foarte clară. Fiind Mobră nu prea aveai posibilități mari de upgradare conform regulamentului.

În ce constă această upgradare?

Puteai să lustruiești puțin pistonul pe interior, vibrochenul că să treacă gazul… Dacă erai corect și cinstit, toți piloții erau cam la condiții egale, ceea ce nu se întâmpla tot timpul. Atunci intra în joc abilitatea pilotului sau nebunia lui, deoarece cursele se desfășurau pe străzi, printre canale, printre stâlpi, printre pomi. La curse, cine nu respecta regulile, punea un piston mai mare, putea să alezeze cilindrul și îl făcea de 60-70 cmc sau mai ușurau ambielajul, dar se vedea imediat. Îi contestai și la a doua cursă erau descalificați.

Exista doar una. Mobra. 100% românească. Era de 50 cmc. Nu prea aveai ce să faci la ea. Octavian Vrăjitoru – pilot

Cu ce era diferită Mobra față de motocicletele japoneze sau rusești?

Exista doar una. Mobra. 100% românească. Era de 50 cmc. Nu prea aveai ce să faci la ea. Au făcut o chestie, Hoinarul. Au modificat cilindrii și niște componente la cutia de viteze, dar cam asta a fost motocicleta românească pe care am prins-o noi. Au mai fost înainte Carpați, dar au rezistat foarte puțin acele motociclete. Și la curse n-am prins nici una. Nu am văzut nicio motocicletă Carpați. România nu a făcut decât motoare de 50 cmc. Au mai fost câteva tentative de modificare a cilindrului, dar tot CZ era. CZ-urile au fost de bază până în ‘90 când am început să cumpărăm japoneze. Înainte de revoluție au adus în armată niște Maico și niște Triumph Tiger, dar erau niște motociclete unice pe care nu le vedeai. Mobra și CZ-ul era de bază. CZ-urile de motocros care se importau 30-50-100 de bucăți pe an mergeau la fiecare club. Astfel, ori se mergea la motocros, ori le transformau pentru viteză.

Octavian Vrăjitoru, Mobra modificată, 6 trepte de viteză și cilindru răcit cu apă. Reșița 1988.

Cu ce era diferită Mobra față de CZ?

Era mică, era de 50 cmc. Era o motoretă de stradă pentru că nu poți să-i spui motocicletă. O desfăceai, rămâneau doar roțile cu jambele și cadrul gol. Restul trebuia să confecționăm noi. Rezervor, aripi, șa, ghidon, carena o făceam tot noi din fibră de sticlă ca să poți să mergi cu ea la viteză.

Deși n-o laudă prea mult, Octavian Vrăjitoru spune că Mobra ar fi trebuit să circule, încă pe străzi. „Păcat că nu a rămas pentru că țara este acum plină de scutere chinezești. Era și accesibilă la preț. Dacă ar fi rămas la fabrica de la Zărnești, era de succes. Nu mergea mai mult de 70-80 km/h pe linie dreaptă.

Mobra se transformă

Pasiunea pentru Mobra nu rămâne doar la statutul de comentarii și like-uri pe pagini de Facebook. Robert Laszlo a fondat mobra.ro, un loc virtual al pasionaților de motociclete fabricate în România.

Foto: Robert Laszlo

În curte are Carpați, Carpați Super, Mobra 50, Mobra 50 Super, Mobra Hoinar. Din colecție mai lipsește Mobra Turist și Mini Mobra. Singura funcțională este Mobra 50 Super, cumpărată de la armată. Motocicleta are 15 km la bord. „Cu acest model nu se circulă din păcate, deoarece considerăm că este o ‘ciudățenie’ fiind o motocicletă din 1979 care are toate piesele/vopseaua/cauciucurile originale”, spune Robert Laszlo. Cât despre piese pentru repararea motocicletelor vechi, „nu prea se găsesc din păcate. De obicei, se cumpără altă motoretă/epavă pentru piesele lipsă. Am făcut câteva vizite și la uzina din Zărnești unde au fost fabricate aceste motorete, dar din păcate nu se mai găsesc piese acolo. Singurul lucru pe care am reușit să-l achiziționez a fost o șa nouă de Carpați Super”, povestește Laszlo.

Povestea Mobra este similară cu multe alte povești ale industriei socialiste din România. Nu erau nici pe departe cele mai performante produse, dar erau. Susțineau locuri de muncă și, bune-rele, aveau un loc în garaj și în conștiința oamenilor, motocicliști sau nu. Acum a rămas doar în curțile câtorva nostalgici și, din când în când, pe paginile de Facebook.