De obicei, fetele preferă să meargă la saloane de înfrumusețare. Nu și Casi Stanca din Timișoara, care are propriul ei salon: un garaj. Aici, împreună cu familia, înfrumusețează motociclete, modificându-le.
Motocicleta de la care s-a plecat a fost un Suzuki GSX 750 fabricat în 2001. Era un model clasic, destul de rar, ce mai purta și numele de Inazuma și care ar fi trebuit să fie un rival pentru Honda CB Sevenfifty.
Casi, ajutată de colegii de la Timișoara Choppers, a dat jos de pe model lucrurile pe care le-a considerat inutile. Majoritatea componentelor rămase a primit un upgrade. Ghidonul standard de oțel cromat a fost înlocuit cu altul mai lat, marca LSL. Tot de la LSL sunt și scărițele racing din aluminiu eloxat. Lichidul de frână circulă acum prin furtune cu manta oțelită, oferind un mai bun răspuns comenzilor.
Radiatorul a fost făcut la comandă, iar toba finală provine de pe o Yamaha R6. Varianta originală a evacuării era prea mare pentru proiect, așa că a fost scurtată. Multe din componente au fost comandate din cataloage, dar sunt și unele pe care Casi le-a recuperat din garajul unui prieten care dezmembrează motociclete. Codița monopost a fost fabricată de la zero, din fibră de sticlă, după mai multe încercări care nu au răspuns așteptărilor. Nu apare în poze, dar șaua este o simplă bucată de neopren (cum au motocicletele de competiție) îmbrăcată în piele. Pentru senzații tari, la propriu.
Proiectul este unul interesant: un melanj de café racer cu streetfighter, pe care l-am denumit “café fighter”. Codița, rezervorul, vopseaua și amortizoarele Showa (pe care sunt autocolante Őhlins) aparțin unui gen, iar partea din față cu ghidonul și farul vin din altă zonă. O combinație rușită ce atrage atenția la orice cafenea sau la orice întrunire.
Cine e Casi Stanca
Casi este persoana care întruchipează cel mai bine proverbele „așchia nu sare departe de trunchi” sau „ce naște din pisică, șoareci mănâncă”: tatăl ei (Sorin) are singurul bar de bikeri din Timișoara, iar mama ei (Stela) are un magazin cu profil moto. Nu va uita niciodată prima motocicletă, pe care a condus-o la 16 ani și care i-a deschis o nouă lume, cea în care oamenii se ajută între ei doar pentru că au o pasiune comună.
A modificat prima motocicletă acum șase ani. Pentru că, spune ea: „Unii viseaza la un viitor mai luminos. O lume a iubirii si a pacii. Toate acestea sunt niste vise grozave. Dar eu am niste idei un pic diferite. Visez la un drum lipsit de curbele conventionale.Viziunile mele miros a lichid de racire si cauciuc ars. Si sunt acompaniate de sunetul turat al motoarelor V2 .”
4 Comments
ar trebui sa te mai documentezi in legatura cu barurile in tm de motociclisti .in curand se va mai deschide unul
Despre ce documentare vorbesti barbate? „In curand” inseamna ca nu exista…
Momentan Rabbit Club e singurul.
Si Rabbit va ramâne pentru totdeauna singurul bar de motociclisti . ( the only one ).